Avantajele și dezavantajele utilizării softurilor educaționale la clasă (autor: prof. Nicuşor Bondar)

profesor, Nicușor Bondar

Liceul „Mihail Sadoveanu”, Borca, jud. Neamț

Introducere  Introducerea calculatorului în școală și valorificarea lui în instrucție și autoinstrucție a devenit, în ultimii ani, o preocupare constantă a practicienilor și a teoreticienilor. Aceasta este o consecință firească a dezvoltării tehnologiei informaționale și a transformării calculatorului într-un instrument de lucru de mare utilitate în cele mai diverse sectoare de activitate. În instituțiile de învățământ de toate gradele, studiile științifice cu subiecți de diferite vârste și la diferite discipline de studiu, au demonstrat valențele psihopedagogice ale instruirii asistate pe calculator, valorificabile atât în instruire cât și în autoinstruire. Formarea competențelor descrise în programa școlară nu este posibilă doar prin utilizarea unor strategii clasice de predare-învățare-evaluare. Instruirea diferențiată individuală, pe grupe de nivel, cu ajutorul softului educațional, realizat de către cadrele didactive, poate fi o alternativă de succes. Ceea ce este nou în folosirea calculatorului ca mijloc de învăţământ, faţă de celelalte mijloace didactice, este caracterul interactiv al procesului învăţării. Oricare ar fi domeniul de utilizare a calculatorului în instruire, acesta nu înlătură celelalte mijloace aflate în recuzita de lucru a cadrului didactic. Calculatorul este un mijloc didactic care se integrează în contextual celorlalte mijloace, amplificându-le valenţele instructiv-formative, completându-le atunci când este necesar. Introducerea calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator prefigurează doar schimbări calitative în tehnologia didactică, domeniu care asigură scurtarea timpului de evaluare obiectivă a calităţilor mijloacelor de învăţământ şi a metodelor, reţinând pe cele care se impun valori. 

Avantajele utilizării softurilor educaționale  

Avantajele acestui tip de învăţare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate,confortabilitate, utilizatorul putând hotărî singur, data şi ora la care se implică în activitatea deinstruire. Faţă de sistemul tradiţional de învăţământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje : 

• independenţa geografică, mobilitatea – posibilitatea de a accesa conţinutul materialului educaţional de oriunde şi oricând, cu ajutorul computerului personal şi a reţelei;
• accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educaţie, prin care se înţelege accesul la educaţie prin Internet în timp real, de oriunde şi oricând, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână; nu există dependenţă de timp;
•  prezentare concisă şi selectivă a conţinutului educaţional;
•  individualizarea procesului de învăţare – fiecare instruit are un ritm şi stil propriu de asimilare şi se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învăţare (auditivă sau vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat şi repetat, controlându-şi rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid şi permanent; unii subiecţi au un randament mai bun în weekend, alţii la primele ore ale dimineţii;
•  metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode pedagogice, care să ghideze subiecţii pe tot parcursul procesului de învăţare: la parcurgerea materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online şi până la certificarea programului, dacă este cazul; o serie de experimente care studiază efectul pe care îl au utilizarea diverselor medii în însuşirea cunoştiinţelor au dus la concluzia că, în general, un material educaţional diversificat este reţinut în proporţie de 80% prin ascultare, vizionare şi interactivitate;
•   administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securităţii utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea studenţilor şi a serviciilor oferite în reţea;
•  costuri reduse de distribuţie – software-ul educaţional sau soluţiile electronice de învăţare nu sunt ieftine. Totuşi, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învăţare “clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spaţiilor pentru cursuri, cazarea şi masa subiecţilor;
•   timp redus de studiu – în unele cazuri, în funcţie de soluţia de tehnică adoptată, şi timpul poate fi trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională pentru a urma un curs, ci va “pierde” doar câteva ore zilnic pentru a învăţa online sau offline, pe computer;
•  interacţiuni sincrone şi asincrone – cele două tipuri de interacţiuni dintre instructori şi instruiţi se pot completa;
•   tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunţat, în timp real, şi evaluări formative şi sumative, calitative şi cantitative, realizate într-un mod facil şi de către evaluatorii cei mai avizaţi;
•   dacă învăţământul tradiţional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând graniţele spaţiale.

 Dezavantajele utilizării softurilor educaționale:  

•  rata mare de abandon a studenţilor – acest tip de educaţie la distanţă necesită eforturi consistente şi susţinute din partea tuturor participanţilor la procesul instrucţional. Studenţii trebuie să fie extrem de motivaţi, altfel se instalează fenomenul de abandon şcolar care este mult mai frecvent în educaţia la distanţă decât în învăţământul tradiţional.
•  necesită experienţă în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanţilor li se solicita  anumite cunoştinţe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem elearning presupune instalarea de aplicaţii sau medii adiţionale care presupun cunoştinţe tehnice suplimentare. Pentru a minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există cazuri în care această abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea aplicaţiei, realizarea unui kit de instalare şi a unui ghid al utilizatorului. În cazul în care sistemul prezintă o multitudine de funcţiuni care nu sunt modularizate, utilizatorul are reţinere în utilizarea acestora şi, în consecinţă, este diminuată eficienţa sistemului în sine.
•  costuri mari pentru proiectare şi întreţinere – acestea includ şi cheltuieli cu tehnologia, transmiterea informaţilor în reţea, întreţinerea echipamentului, producerea materialelor necesare. Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educaţional clasic, acestea sunt net mai mici.

 Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experienţa platformelor e-learning deja funcţionale a demonstrat faptul că participanţii la educaţie prin intermediul noilor tehnologii e-learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual şi intră relativ repede în ritmul natural al transmiterii şi, respectiv, însuşirii de cunoştinţe prin acest modern şi eficient tip de educaţie. 

Concluzie  Observând numărul mult mai mare de avantaje decât al dezavantajelor, putem spune că utilizarea platformelor eLearning este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare continuă. Ea nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă de informare ci îi adaugă resursele virtuale. Este indicată o îmbinare între metodele clasice de învățare și evaluare și a celor eLearning pentru a obține performanțe în ceea ce privește dezvoltarea competențelor elevilor. De altfel, utilizarea calculatorului în activităţile instructiv-educative este necesară şi într-o societate modernă, bazată pe schimbări rapide, pe descoperiri numeroase, este util şi eficient ca un astfel de instrument să fie omniprezent. Calculatorul este, fără îndoială, un instrument care va câştiga teren din ce în ce mai mult în anii ce vor urma şi va face ca procesul educaţional să fie unul mai atractiv, bazat pe lecţii moderne şi interesante, va crea noi oportunităţi şi îl va sprijini pe dascăl în munca sa. În fond, educaţia trebuie să pregătească individul pentru ritmul accelerat al schimbării în societatea în care trăim, să-i creeze deprinderi şi abilităţi de adaptare şi însăşi procesul de instruire să se adapteze noilor condiţii. Educaţia omului modern să depăşească stadiul de educaţie orientată pe nivel şi să se orienteze către o educaţie continuă, capabilă să-l pregătească pe individ oriunde s-ar afla, fără limitare în timp. 

Bibliografie: 

1.Miclea M.(2000),,Psihologia cognitivă”, Editura Gloria, Cluj-Napoca; 

2.Revista de pedagogie, nr. 1-2/2010, ,,Informatizarea învățământului” 

3.Silvia Curteanu, ,,PC Ghid de utilizare”, Editura Polirom, București, 2001

 4.Miron Ionescu, Ioan Radu, ,, Didactica Modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca

© REVISTA (online) EDUCATIA AZI (ISSN 2457-8428; ISSN–L 2457-8428), aprilie 2024