WELL-BEING IN MY SCHOOL/CLASS (Autor: prof. dr. GHIURCUȚA LIVIA)

12 Aug

12Aug

Prof. dr. GHIURCUȚA LIVIA

LICEUL TEORETIC „AUREL LAZĂR, Oradea

Auzim tot mai adesea vorbindu-se despre well-being. Dar ce reprezintă acest well-being comunitatea școlară? În urma studiilor făcute am ajuns la următosrea concluzie: BUNĂSTAREA (WELL-BEING ) este un proces complex care implică experiența fericirii și a sănătății, pentru că el implică în mod direct sănătatea mentală și fizică, siguranța fizică și emoțională, sentimentul de apartenență, sentimentul unui scop, al realizărilor și, nu în cele din urmă, al succesului tuturor celor implicați în acest proces, dar mai ales pentru elevi, aflați în etapa de dezvoltare, de învățare, consolidare și apoi experimentare a abilităților, cunoștințelor și comportamentelor formate în mediul școlar. Toate acestea se vor reflecta și în modul în care PROFESORUL va reuși să gestioneze diferite situații pe care le va întâlni în decursul vieții.

S+F+E+A+R+Ab+2C= BUNĂSTARE (B)*

*unde S=sănătate, F=fericire, E=experiență, A=apartenență, R=realizări, Ab=abilități și 2 C= cunoștințe și comportamente și care își pun amprenta asupra formării și dezvoltării personale a elevului. De aceea, unele medii școlare sunt considerate de elevi, părinți, comunitate, MEDII SĂNĂTOASE/OPTIME, iar altele MEDII SATISFĂCĂTOARE.

Bunăstarea, într-o școală/clasă, se prezintă ca un puzzle. Dacă o piesă nu se potrivește sau se deteriorează, acest proces complex poate avea efecte negative asupra întregului proces educativ și, mai ales, asupra elevilor aflați în plin proces de formare și dezvoltare.

Concluzionând, BUNĂSTAREA implică:

Pentru asigurarea bunăstării în școală este nevoie și de crearea de echipe la nivelul claselor și al școlii care să acționeze în acest sens. Iată câteva date importante (etape) care eu le-am parcurs în acest sens ținând cont și de dorințele și interesele elevilor, parteneri activi în procesul instructiv-educativ.

DATE IMPORTANTE (pentru realizarea echipei de bunăstare la nivelul clasei/școlii):

Formarea echipei de lucru pentru bunăstarea în clasă și în școală – începutul anului școlar;
Calendarul echipei clasei/an școlar;
Vocea elevilor! – permanent;
Planul de acțiune adaptat la nevoile elevilor/an școlar;
Prelucrarea informațiilor și identificarea de soluții pentru rezolvarea problemelor apărute la nivelul clasei sau al altor elevi din școală (unde cadrul didactic predă).
Dar pentru ca echipa să funcționeze, au fost necesare anumite STRATEGII precum :
 Identificarea problemelor/exprimarea lor verbal sau prin chestionare;
 Discutarea problemelor/punctelor sensibile - întâlniri, discuții, dezbateri;
 Analiza SWOT pentru a identifica punctele forte și punctele slabe, dar și pentru a identifica oportunitățile și riscurile;
 Adaptarea programelor de consiliere/de specialitate pentru a le permite elevilor să-și crească încrederea și stima de sine, încrederea în propriile forțe pentru a se face văzuți și auziți.
OBIECTIVELE PROPUSE (care sunt/ și pot fi atinse de fiecare cadru didactic membru al Consiliului clasei/Consiliul Profesoral al școlii prin procesul de predare-învățare evaluare):
 Realizarea unui climat optim pentru desfășurarea activităților de predare-învățare-evaluare în clasă;
 Deprinderea colaborării, cooperării, muncii în echipă la toate disciplinele de studiu, la fiecare clasă/nivel de clasă/disciplină;
 Dezvoltarea empatiei, eliminarea discriminării, promovarea diversității, respectului, spiritului civic, echității, incluziunii, egalității de șanse pentru toți;
 Învățarea de a asculta și a fi ascultat în clasă, școală și în afara ei.
 Oferirea de modele ca repere în dezvoltarea emoțională, psihică, fizică, socială a copilului/adolescentului chiar și prin propriul exemplu.

Trecând de la teorie la practică pentru bunăstarea în clasa/școala mea a fost necesară întocmirea:
I. PLANULUI DE APLICARE în patru pași care vizează termenul de acțiune/acțiunile care trebuiau întreprinse:

PRIMUL PAS: Interval de timp-începutul anului școlar Acțiune: - formarea echipei de lucru pentru observarea și asigurarea bunăstării la nivelul clasei/școlii formată din reprezentanți ai elevilor implicați în viața școlii, profesori deschiși pentru a veni în sprijinul echipei (pentru că este nevoie de timp pentru a culege informații despre problemele școlii, pentru a stabili un plan de acțiune, a avea o viziune, strategii de lucru și pentru a participa la întâlniri ale echipei bunăstării, etc.), reprezentanți ai părinților care susțin educația de calitate și doresc un mediu prielnic dezvoltării fizice, emoționale, psihice a copiilor, managerul școlii, psihologul unității de învățământ, comunitatea locală care poate face observații externe pertinente, observații care să ducă la creșterea bunăstării în clasă și implicit în școală.

PASUL DOI: Interval de timp –Periodic Acțiuni -Vocea elevilor! Aplicarea de chestionare cu întrebări de genul: ce îți place în această clasă/școală? de ce îți place în această clasă/școală? ce ai schimba în clasa/școala ta? cum ai putea contribui la bănăstarea clasei/școlii tale? Care să fie aplicate la clasă/ele de elevi, dar și la nivelul Consiliului Elevilor din școală; -cutia cu idei (în care să fie colectate propuneri, sugestii, sesizări ale elevilor, profesorilor, părinților referitoare la activitatea școlii, procesul instructiv-educativ, relația profesor-elev, etc), - dezbateri și întâlniri cu reprezentanții tuturor părților implicate în sistemul școlar: elevi, profesori, părinți, manageri, comunitate locală.

PASUL TREI: Întocmirea planului de acțiune pe an școlar pentru bunăstarea în școală/termene de timp: Permanent: analiza climatului clasei/lor; Permanent: analiza activității școlare în clasă – muncă în echipă (formarea de echipe mixte în care să fie cuprinși și elevii cu probleme educaționale speciale), muncă diferențiată în cazul elevilor cu probleme educaționale deosebite (fișe de lucru suplimentare, jocul didactic) Lunar analiza activității extrașcolare-excursii de studiu, de recreere, vizite școlare în comunitatea locală și în afara acesteia la muzee/obiective turistice de interes cultural, voluntariat; Săptămânal - ateliere prin care elevii să învețe să devină empatici, toleranți, responsabili, asumați, dispuși să învețe să ajute alți colegi, să lucreze alături de profesori-părinți-comunitate; un exemplu în acest sens este grupul IMPACT care organizează de aproape 10 ani seara de film, organizarea împreună cu Consiliul Elevilor a Târgului de Crăciun, a Târgului de ziua școlii-12 februarie, a Târgului de Paște, a Târgului Petale-n vânt destinate întrajutorării copiilor din casele de copii, orfelinate, a celor abandonați, cu posibilități materiale reduse etc., dar activități de Ziua mamei, Ziua copilului, Ziua educației, etc.; Lunar- lectorate pe tema relația elev-școală-părinți, parteneriat școală-părinți, viciile societății, eu și copilul meu, etc.

PASUL PATRU: Interval de timp-Lunar: prelucrarea informațiilor obținute și centrarea pe nevoile colective și individuale ale elevilor la nivel gimnazial/liceal în cazul clasei/școlii mele (nevoile sunt diferite/particularitățile de vârstă la fel, comunitățile din care provin-urban-rural, de asemenea) Acțiune-intervenția membrilor echipei bunăstării prin întâlniri cu reprezentanții tuturor părților implicate pentru remedierea problemelor semnalate și restabilirea climatului optim.

II. AGENDEI ECHIPEI DE BUNĂSTARE DIN CLASĂ/ ȘCOALĂ
1. Interpretarea datelor obținute de la elevi, profesori, aparat administrativ privind bunăstarea în școală;
2. Stabilirea calendarului de lucru/intervenție pentru perioada următoare;
3. Plan de acțiune-crearea unui spațiu verde în curtea școlii-Vocea elevilor! Cooptarea parinților, comunității, identificarea resurselor materiale/financiare/umane/timp, realizarea proiectului, responsabilități.
4. Identificarea soluțiilor pentru a reduce/elimina, pe viitor, disconfortul/problemele cu care se confruntă elevii în școală (dar și personalul acesteia) Iar în ceea ce privește DIVERSITATEA, ECHITATEA, INCLUZIUNEA, APARTENENȚA la nivelul clasei de elevi s-a acționat pe mai multe paliere, și anume:
Împreună cu elevii au fost stabilite regulile clasei și planul de excursii, vizite, activități extracurriculare -Vocea elevilor!;
S-au desfășurat activități sub egida UNICEF România și/sau organizații neguvernamentale care promovează incluziunea și echitatea, implicarea elevilor de diferite etnii (maghiari, romi) sau din medii defavorizate în activități la nivel școlar, județean sau național pe teme de cultură și civilizație;
Împreună cu alți colegi și cu elevii din școală au fost realizate din materiale reciclabile, simboluri din istoria națională și universală în cadrul proiectelor TOLI;
Tot din materiale reciclabile, elevii (inclusiv cei cu CES) au realizat, împreună cu părinții, obiecte vestimentare prezentate sub forma unei parade în fața profesorilor, părinților și a altor colegi din școală;
Elevii au fost implicați în toate evenimentele școlare: sărbătoarea Crăciunului, ziua școlii, 8 martie-ziua mamei, Ziua Națională, sărbători de sfârșit de an școlar, Carnaval de prăjituri, târguri cu obiecte lucrate manual (banii strânși au fost dăruiți Asociației Piticot care ajută copiii defavorizați);
Implicarea în proiecte educative alături de alte școli din județ și ai căror copii provin din medii defavorizate. Deci, echitatea, diversitatea, incluziunea, respectul nu mai sunt o problemă pentru copiii școlii.
Toate activitățile desfășurându-se sub loggo-ul: O școală pentru toți! Pentru măsurarea impactului definiției bunăstării au fost stabilite ca și criterii de succes: Flexibilitate în relaţiile cu elevii, părinţii, comunitatea; Adaptabilitate la nevoile, obiectivele, schimbările frecvente ale legii educației din România. Abordarea (discuții, dezbateri, curriculum adaptat, sarcini de lucru diverse, strategii pliate pe competențe și metode de lucru), înțelegere, empatie față de copiii cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale. Activități curriculare și extracurriculare centrate pe elev. Implicarea fără rezerve, discriminare, a tuturor elevilor în proiecte educaționale, activități extracurriculare, activități de voluntariat, concursuri inter și multiculturale care implică respectul față de sine și față de ceilalți. Atitudinea reflexivă și auto-reflexivă în relație cu ceilalți. Munca în echipă, a fi și a acționa ÎMPREUNĂ. Provocarea permanentă. De ce? Pentru a-i scoate din zona de confort și pentru a-i descoperi pe elevi și altfel, dincolo de zidurile școlii și al clasei, în afara mediului școlar.

DOVEZI OBSERVATE: Atmosfera în clasă/școală este una bună, chiar foarte bună, elevii și profesorii se simt foarte bine împreună, pot face diverse activități fără probleme; Elevii cu probleme de adaptabilitate sunt acum foarte bine integrați și colaborează cu colegii lor; Elevii și părinții au o atitudine pozitivă față de școală, se implică în activitățile din școală și din afara ei (excursii, proiecte, etc); Elevii cu probleme educaționale speciale au fost integrați în colectiv, nu mai sunt discriminați, iar nevoile lor speciale sunt prioritare în relația cu profesorul (deși nu există profesor de sprijin la nivelul unității de învățământ), colaborarea cu părinții este foarte bună.

DOVEZI BAZATE PE DATE: predare curriculară adaptată; integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în toate activitățile; organizarea de proiecte educaționale cu teme despre incluziune, echitate, respect, drepturile și libertățile copilului - în prezent proiectul „PENTRU O LUME MAI FRUMOASĂ ȘI MAI BUNĂ (FAB)” co-finanțat de Institutul TOLI; Implicarea părinților claselor în toate activitățile extrașcolare: vizite, excursii de studiu, serbări de Crăciun, târguri umanitare, etc. Implicarea Consiliilor Profesorale ale claselor în activitățile remediale școlare ale elevilor; Întâlniri cu psihologul școlii pentru a învăța să-și controleze temerile, emoțiile, să se accepte reciproc, să se respecte, să se accepte/tolereze, să empatizeze. Lectorate cu părinții, activități de parenting pe următoarele teme: parteneriatul școală-familie, eu și copilul meu, probleme cu care se pot confrunta copiii în societate și la școală-droguri, fumat, bullying, scăderea motivației de a învăța și de a veni la şcoală, absenteism.

Dar cum putem evita/elimina barierele pe care le putem întâlni în demersul Nostru?

Prin: discuții în clasă cu elevii; consultarea cadrelor didactice, a părinților, a conducerii școlii, a psihologului; lectorate cu părinții; sarcini de lucru ÎMPREUNĂ; activități școlare și extrașcolare săptămânale/lunare; proiecte educaționale pe teme diverse astfel încât să includă toți elevii; activități de voluntariat; ateliere de lucru/de studiu.

Concluzionând: BUNĂSTAREA ȘI SUCCESUL DEPIND DE FIECARE DINTRE NOI!PENTRU CA SĂ EXISTE ESTE NECESAR UN PARTENERIAT REAL PROFESOR-ELEV-PĂRINTE-COMUNITATE!

Comentarii