profesor, Bande Alexandra Ionela,
Liceul Teoretic Samuil Micu, (Sărmașu Localitatea Sărmașu, județul Mureș)
,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie” – ne spune Kant! Se pare că omul poate deveni Om numai prin cunoștere, iar cunoașterea vine din educație. Educația este drumul prin care putem să ne atingem potențialul maxim în viață.
Mediul în care se naște omul, în care trăiește în primii ani de viață și în care se dezvoltă, îl reprezintă familia. Ea reprezintă primul instrument de reglare a interacțiunilor dintre copil și mediul social. Familia are principalul rol în asigurarea condițiilor necesare trecerii prin stadiile inițiale ale copilăriei. În familie se pune baza dezvoltării personalității individului, climatul afectiv și modelul socio – cultural al acesteia sunt importante în integrarea socială și în construirea comportamentelor sociale.
Un rol foarte important în reușita procesului instructiv – educativ îl are relația familie – școală, de aceea cadrele didactice sunt îndrumate să acorde o atenție deosebită comunicării cu părinții, în folosul copiilor. Consilierea școlară reprezintă un proces intensiv de acordare a asistenței psihopedagogice elevilor și părinților. Charles Patterson definea acest proces, ca fiind ″o relație interpersonală între profesor și clienții săi, elevii″. Fiecare persoană are nevoi și dorințe individuale. Modul în care un copil învață să își satisfacă nevoile de bază, respectând în același timp persoanele din jurul său, este decisiv pentru atitudinea față de viață pe care o va avea. Alegerea atitudinii față de viață influențează modul în care persoana gândește și reacționează în raport cu ceilalți.
De foarte multe ori, oamenii nu realizează importanța unui echilibru între energia consumată și cea primită. Una dintre consecințele cele mai des intâlnite, datorate lipsei unui astfel de echilibru este stresul. Stresul este o reacție nespecifică a omului supus acțiunii unor factori disturbatori. Se produce la nivel fiziologic, psihologic și se evidențiază la nivel comportamental. Fiecare om reacționează altfel la situații care pot părea identice, datorită reacției sale la stres.
Elevii din zilele noastre sunt foarte afectați de stres. Auzim astfel de reacții chiar și la nivel de gradiniță ″sunt foarte stresat″, iar acest lucru se datorează in mare parte societății agitate în care trăim. Agitația părinților și a profesorilor se reflectă si se transmite și generațiilor mai tinere. Problemele lumii contemporane au impus constituirea unor tipuri noi de educație, educație care nu se schimbă fundamental, dar se modelează nevoilor de azi. Elevii de azi trebuie să facă față altor probleme, în raport cu elevii secolului trecut. Învățământul încearcă să vină în ajutorul acestora prin implementarea ″educației noi″. Această nouă educație se regăsește în:
Educația este una dintre cele mai importante componente ale unei societăți. Dreptul la educație a fost recunoscut de unele guverne, inclusiv la nivel global: articolul 13 din Convenția internațională din 1966 privind drepturile economice, sociale și culturale a Organizației Națiunilor Unite recunoaște un drept universal la educație.
În majoritatea țărilor, educația este obligatorie până la o anumită vârstă. În România, educația formală este obligatorie până la 16 ani, mai exact până la nivelul liceal, în clasa a zecea. Noile tipuri de educație se adaptează, se modelează și se dezvoltă în fiecare zi pentru a putea raspunde cât mai bine nevoilor elevilor din ziua de astăzi. Situația materială precară reprezintă o problemă pentru foarte mulți elevi, iar un alt factor care favorizează negativ performanțele școlare este dezorganizarea familiei, aceasta reprezentând, de multe ori o consecință directă a situației materiale precare. Familia dezorganizată sau violența domestică poate duce la delicvența juvenilă. Viața cotidiană a tinerilor poate fi un factor continuu de stres, care nu are cum să influențeze în bine viitorul lor.
De asemenea, învățarea, obiectivul final al educației, este influențată de existența si calitatea infrastructurii de educație. Performanțele la examene sunt substanțial ridicate în mediul urban, aceasta și datorită faptului că școlile din mediul rural sunt lipsite de multe ori de lucruri, privite, ca vitale în zonele urbane, cum ar fi laboratoarele școlare și bibliotecile. În fața acestor dezavantaje și cu siguranță si a multor altora, se observă o depopulare a școlilor din mediul rural și o aglomerare, tot mai accentuată a celor din orașe.
Foarte multe școli din România se confruntă încă cu lipsa racordării la o sursă autorizată de alimentare cu apă sau nu dispun de un serviciu organizat de colectare a deșeurilor. Un studiu relevă faptul că lumina naturală în sălile de clasă este limitată în ciuda dimensiunii rezonabile a ferestrelor. În general o lumină naturală bună reprezintă o o caracteristică pozitivă a designului clasei, care favorizează invățarea.
Un alt factor care influențează rezultatele școlare este supraîncărcarea programelor școlare, care pot pune în dificultate elevii care au nevoie de mai mult timp de însușire a noțiunilor noi. Aici intervine și capacitatea cadrului didactic de a gestiona timpul acordat predării și modul în care poate realiza predarea pentru a fi pe înțelesul cât mai multor elevi. Deși poate deranja prin însăși pronunțarea cuvântului, dișciplina școlară este cea care poate duce la rezultate deosebite și la modelarea, în sensul bun, al caracterului elevului. Dișciplina școlară presupune respectarea strictă a regulilor de învățământ și de conduită școlară. Un aspect foarte important îl reprezintă cunoașterea acestor reguli, deci a regulamentelor stabilite. Pedagogia modernă precizează că regulamentul școlar are un rol dublu: educarea elevilor pentru ordine, dar și pentru viață, în spiritul societății demografice. Atunci când intervine încălcarea prevederilor regulamentului, un aspect foarte important îl au sancțiunile, care trebuie să fie prezentate ca un apel la cunoștința elevilor.
Mulți tineri consideră că sancțiunile din regulamentul școlar sunt potrivite pentru buna desfășurare a procesului educațional, iar asta ne poate ajuta să înțelegem că asumarea greșelilor este un aspect important al educației. Pe de altă parte atitudinea tolerantă față de cei care greșesc trebuie să se traducă în oferirea unei noi șanse de a corecta și îndrepta greșelile. Cele mai importante aspecte ale regulamentelor școlare sunt cele care prevăd prevenirea și combaterea consumului de alcool, tutun și droguri, respectiv cele care se referă la pătrunderea persoanelor străine în interiorul școlilor. S
iguranța fizică și morală este vitală în procesul de învățământ. Până la adoleșcență, viața morală reprezintă supunerea la reguli fixate, în general, de adulți. În baza acestor reguli moralei instituite de adulți îi ia locul o morală a idealurilor, a valorilor, care duce la aprecierea propriei conduite și a conduitei celorlalți în raport cu ceea ce este bun și adevărat pentru fiecare în parte. Rezultatele negative nu au un singur vinovat, fie el elev, cadru didactic, părinte, guvern, situație pandemică sau situație materială, iar rezultatele pozitive nu se pot datora unui singur protagonist. Fiecare în parte trebuie să muncească la înbunătățirea propriei contribuții.
Bibliografie: Bârzea, C.; Arta și știința educației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
Băban, Adriana; Consiliere educațională, Imprimăria Ardealul, Cluj Napoca, 2001
Cucoș, C.; Pedagogie, ed. a doua, Editura Polirom, Iași, 2002
Florea, N.; Școala și Consilierea părinților, Editura Arves, 2003
Ionescu, M.; Instrucție și educație, Editura Garamond, Cluj Napoca, 2003
© REVISTA (online) EDUCATIA AZI (ISSN 2457-8428; ISSN–L 2457-8428), aprilie 2024